CASA PARIURILOR

Aplicație Android

Ai nevoie de ajutor? Live Chat
Ai o notificare! Live Chat
Blog de Casă: Audrey Hepburn – actrița cu talie de viespe iubea tenisul de orice fel, călărea, juca golf și se dădea cu sania!

Blog de Casă: Audrey Hepburn – actrița cu talie de viespe iubea tenisul de orice fel, călărea, juca golf și se dădea cu sania!

Lumea filmului e de părere că dacă nu se retrăgea, ar fi devenit cea mai are actriță din toate timpurile. Însă, la 38 de ani, a optat pentru... viața de familie. Iubea sportul, tenisul de orice fel. Juca gol, călărea, se dădea cu mașinile de viteză iar iarna se urca pe sanie


Cătălin Oprișan

”Adriaantje” a venit pe lume într-o suburbie din Bruxelles, în 1929, într-o familie cu cărți în bibliotecă. Tatăl, englez, mama, baroneasă care provenea din aristrocrația olandeză. Părinți divorțați încă de când era mică, ajunge în Kent, Anglia, apoi, în fața iminenței războiului, în Arhnem. Face Conservatorul din localitate, dar vremurile-s tulburi, suferă de malnutriție și se alege cu o anemie acută, sosită la pachet cu probleme respiratorii. Ajunge la balet, la Amsterdam, apoi în Marea Britanie, dar, din cauza lipsurilor din copilărie, nu poate continua. Alege actoria, primește câteva roluri secundare, apoi este remarcată pe Broadway. Întâia sa peliculă ”serioasă” este ”Vacanță la Roma”, unde joacă alături de infinitul Gregory Peck, alegându-se cu o statuetă Oscar pentru prestația sa. Buget de 1,5 milioane, încasări de 12.

În 1954, la o petrecere organizată de Peck, Audrey Hepburn îl cunoaște pe Mel Ferrer, 12 ani mai în etate, cel care avea să-i devină soț pentru următorii ani. Petrece cu el mare parte din timp la Roma, oraș ce o adoptă și unde se simte sezațional din primele clipe. E îndrăgostite, dar sentimentele nu par a fi la fel de cealaltă parte. După ”Vacanța” lui William Wyler, Audrey mai turnează încă două filme acolo, cumpărându-și chiar un apartament la Roma, unde, din 1969, alături de cel de-al doilea soț, medicul italian Andrea Dotti, avea să viețuiască până la mijlocul anilor ’80.




Iubea golful, fie că era în film, fie în realitate. Aici, alături de marele Burt Lancaster


Fiul său, Luca Dotti, rod al căsniciei cu Andrea, ajutat de peste 200 de fotografii, nota în cartea ”Audrey la Roma” cum a apărut această relație între cea de-a treia cea mai bună stea feminină din toate timpurile (după cealaltă Hepbrurn, Katerine, și Bette Davis) și fosta capitală a Imperiului Roman.

 ”În 1953, când a lucrat la <<Vacanță la Roma>>, războiul era încă proaspăt in mintea italienilor, însă această peliculă a readus în gândurile tuturor spiritul libertin al orașului, așa că mama a fost adoptată, imediat, ca simbol, local”, povestea Dotti. Trei ani mai târziu, când revenea la ”Cinecittá” pentru ”Război și pace” și cobora pe scara avionului, zeci de jurnaliști italieni o primeau, deja, ca pe o fiică a Romei. E faimoasa perioadă din 1950 – 1960, botezată ”Hollywoodul de pe Tibru”, pentru că toate filmele de calibru se trag aici. Apar paparazzi, mereu în căutarea de senzațional, dar, cu excepția unor seri petrecute la restaurant și a plimbărilor cu faimosul... ”Mr. Famous”, un yorkshire terrier, ziariștii nu prea au cadre de cancan. ”Am văzut mii de fotografii din arhivele principalelor agenții din vremea respectivă și în toate mama arată senzațional”, adăuga Dotti. Anii de balet o ajutaseră să aibă o prestanță de senzație. ”Roma a protejat-o pe mama. Avea mereu loc în ziare, în revistele importante”.

Însă în afara amintitului balet, Audrey era topită după sport. Da, ființa aceea plăpândă, cu talie ca de viespe, care iubea ciocolata, scotch-ul și bucătăria italiană, petrecea multe ore pe teren. ”Unii au afirmat că era vorba doar de contracte publicitare! Fals!”, afirmă fiul său. La început, tenisul de câmp a fost marea ei pasiune. Stătea ore întregi pe zgură, uneori și-n pauzele de la filmări. Începuse să-și atragă colegii de platou. Ceva mai târziu, a trecut pe tenis de masă. Sunt aproape incredibile imaginile în care Hepburn, trasă la cămașă albă, cu revere generoase, și la pantaloni până la genunchi, cu curea, cară dimpreună cu tovarășul de... joc, o masă pliabilă. O desfac, apoi se pun pe treabă. ”Și-a dat seama că e mai simplu să facă rost de o masă, decât de un teren”, adăuga Dotti. Când avea posibilitatea, juca golf. Uneori, călărea. Se suia în mașinile de viteză, mare parte din ele decapotabile, ridica mâinile în aer și surâdea. Nu, nu se trăgea vreo ”dublă”! Era faimoasa actriță, în toată splendoarea ei. Iarna schimba macazul, urcându-se pe sanie. La un moment dat, speriați de noua a sa ”nebunie,” producătorii au cerut ca în contracte să apara clauza că nu poate practica sporturi periculoase pe perioada angajamentului. Nici nu a vrut să audă așa ceva!

E momentul în care Henry Fonda, alături de care a jucat în ”Război și pace”, se căsătorește cu o italiancă, Afdera Franchetti, mutându-se la Roma. Audrey și Ferrer ies, deseori, cu nou formatul cuplu. ”Afdera și Lorian, sora sa, au transformat-o pe mama într-o autentică... romană”, nota Dotti.
 
”Mama spunea de fiecare dată că avea nasul și picioarele cam mari. Că era slabă și că nu avea sâni”.
Luca Dotti
 
Vreme de mai bine de 20 de ani, Hepburn cunoaște Roma la perfecțiune. ”Orice taximetrist știa unde stă. Chiar și azi își aduc aminte. Mă ducea la școală, în parc, la lecțiile de înot, cumpăra faimoasele pizzicagnoli, gătea pentru noi ori pentru prietenii noștri, iubea să ne facă spaghetti al pomodoro și iubea să-și plimbe cățeii”. Nu accepta că este o femeie minunată, se plângea de defecte. Hollywoodul gemea de forme voluptoase, ea abia aduna 50 de kilograme la 1,70, iar talia nu-i depășea 50 de centimetri. Dar, cu toate acestea, regizorul Billy Wilder o vrea pentru ”Sabrina”, unde joacă alături de Humphrey Bogart și unde primește a doua nominalizare consecutivă la Premiile Academiei. ”Această tânără va convinge întreaga lumea că formele proeminente și curbele pronunțate sunt de domeniul trecutului”, declara Wilder. Dar Audrey o ținea pe a sa. ”Se privea în oglindă și se întreba, mereu, de ce lumea o găsește atrăgătoare”.



Alături defiul său, Luca, la un turneu de tenis


Umorul său i-a adus zeci de prieteni, de la Peck la Rex Harrison de la Bogart la Cary Grant, cel care ajunsese să spună: ”Tot ceea ce-mi doresc de la Moș Crăciun este un nou film alături de Audrey Hepburn”. Din păcate, dorința lui nu s-a mai putut îndeplini, nici măcar de către Moș Crăciun. După ”Șarada” (1963, ”cel mai bun film în stilul Hitchcock pe care Hitchcock nu l-a făcut niciodată”), unde au jucat împreună, Audrey a început să întoarcă spatele industriei. ”Pentru că nu s-a considerat, niciodată, o stea, mama s-a comportat ca atare: se trezea dis de dimineață, era punctuală, ajungea la timp, nu țipa, nu avea gesturi ce divă. Asta în timp ce a ținut 650 de coperți de revistă cu imaginea sa. Adunați, doi ani de zile din viața sa a pozat numai pentru prima pagină”, adaugă fiul.

Hepburn avea să abandoneze filmul de... două ori. Prima oară, în 1967, pentru a avea grijă de micul Luca. Apoi, în 1981, după ”They All Laughed” (mai juca într-o singură peliculă până la finalul vieții, în 1989, ”Always”, în regia marelui Steven Spielberg), dedicându-se campaniilor UNICEF. ”Mama nu mi-a cunoscut niciodată copiii. Cu siguranță că ar fi fost o bunică senzațională, le-ar fi gătit prăjituri, povestindu-le cariera sa. Spunea, mereu, că cei mici au nevoie să crească și să se joace fericiți, pentru a se putea alimenta din asta atunci când vor fi mari. Pentru ea, îmbătrânirea făcea parte din viață, nu pricepea de ce femeile se chinuie să rămână tinere prin tot felul de metode. Voia să se maturizeze, pentru a petrece mai mult timp cu familia, ura tot ceea ce era superficial la Hollywood”.

În anii ’70, când Italia tremura sub Mafie și sub atentatele teroriste, Hepburn insista că nimic n-o va îndepărta de familia sa și de Roma. Avea să trăiască aici până în 1986, șase ani după divorț, mutându-se în Elveția, unde cel mic studia. ”Vacanța la Roma” se terminase.

În septembrie 1992, după ce s-a întors din campaniile umanitare din Somalia, a început să acuze dureri stomacale. Cancer. A plecat în ianuarie 1993. La căpătâiul mormântului său, Gregory Peck a recitat ”Dragoste nesfârșită”, faimoasa poezie a lui Rabindranath Tagore. Sunt 30 de ani de atunci.

Se trimite biletul…