Blog de Casă: Preotul de la mijlocul terenului
A stat șapte ani pe ”Old Trafford”, a prins 27 de meciuri ca internațional, a fost coleg cu vedete imense. Astăzi slujește la o biserică din Cork
Cătălin Oprișan
Dacă ți-l aduci aminte din meciurile din Premier League, imaginea din fața ochilor îți pare greu de crezut. Tipul cu peste 150 de partide ca jucător profesionist de fotbal, cu 27 de prezențe ca internațional, slujește la o biserică din Cork, Irlanda, iar enoriașii îl ascultă cum vorbește cu evalvie.
Philip Mulryne a început fotbalul ”adevărat” la Manchester United, în 1994. Avea 16 ani, a fost în trupa ce avea să câștige FA Youth Cup. ”Apoi s-a petrecut ceva miraculos: am debutat la echipa națională înainte să o fac la cea de club”, își aduce aminte. În februarie 1997, managerul Bryan Hamilton l-a anunțat că e în lotul pentru ”amicalul” Irlandei de Nord cu Belgia. ”Sincer, nu credeam că prind niciun minut”, povestea. Printre coechipieri îi avea pe Keith Gillespie ori Steve Lomas, adversari îi erau Scifo, Luc Nilis, Wilmots ori van der Elst. A intrat la pauză, ai lui aveau 1-0, Magilton, din penalty, a făcut 2-0, apoi el, în 88, a închis tabela! Abia în octombrie a îmbrăcat, oficial, tricoul ”diavolilor”, dar era doar un meci de League Cup, o înfrângere cu 2-0 contra celor de la Ipswich. La United, în campionat, a bifat doar un joc, full, contra lui Barnsley, pe finalul lui 97-98, și asta a fost tot.
”Uneori, când mai discut cu apropiații despre acele vremuri, toți mă întreabă de ce nu am jucat mai mult la prima echipă, deși am stat pe <> șapte ani. Îmi spun că eram versatil, că puteam juca atacant, mijlocaș sau aripă dreapta. Îi ascult, apoi vin cu o înșiruire de jucători: Nicky Butt, David Beckham, Paul Scholes, Andy Cole ori Ole Gunnar Solskjaer. Pe cine putem eu îndepărta din echipă?”.
Philip Mulryne
A trecut la... City. S-a gândit că poate acolo va prinde un loc de titular. ”Câștigam, anual, 600.000 de lire sterline. Până la un moment dat, totul a fost ok. Apoi am început să mă satur de viața de noapte, de mașinile scumpe și de atenția ce venea din partea femeilor”. A trecut la Norwich, dar o intrare criminală a lui Christian Dailly, de la Blackburn Rovers, i-a provocat o fractură, distrugându-i tot sezonul. Apoi și-a intrat în mână... adunând, până în 2005, peste 150 de meciuri. A ”urcat” cu trupa în Premier League, dar aerul a fost prea tare și Norwich a retrogradat după numai un sezon.
Imaginile cu Mulryne în tricoul lui Manchester sunt puține, pentru că puține sunt și minutele jucate pentru cei de pe ”Old Trafford”, cu toate că a stat acolo șapte ani
A plecat la Cardiff, a ajuns și pe la Leyton Orient, dar pauzele dintre meciurile oficiale erau imense, unde chiar de 16 luni, așa că era clar că se apropia momentul retragerii. Prin 2008 a spus: ”Gata!”. 27 de meciuri și la echipa națională, cu un ”cap” memorabil contra Danemarcei.
A schimbat macazul după o discuție cu un episcop
În 2009, la 31 de ani. Mulryne nu știa încotro s-o apuce. Îl interesa... costumul, se gândea la o posibilă carieră de director sportiv, dar nu ascundea nici faptul că ar fi vrut să se facă antrenor. Atunci a avut o discuție cu Noël Treanor, episcop de Down și Connor. ”Acea întâlnire mi-a schimbat complet viața”, povestea peste ani. Era confuz, dorea doar să devină preot laic, să poată cere Papei dispensă de la obligațiile firești, mai ales pentru a se putea căsători. S-a băgat la un seminar al Diocezei din Down și Connor, a studiat filozofia, doi ani, la Universitatea din Belfast. A ajuns la Roma, a început să simtă chemarea preoției. Septembrie 2016 l-a găsit călugăr dominican la Dublin, apoi, un an mai târziu, a devenit preot. De atunci, slujește în Cork.
”Am fost coleg cu el la Norwich, ajutând echipa să urce în Premier League. Poate că nopțile petrecute cu mine atunci, unele foarte amețitoare, l-au convins că are nevoie de o nouă direcție în viață. Noi ne calificam în Champions League și ne distram, el pleca să studieze la Colegiul Pontifical Irlandez”.
Peter Crouch, fostul său coleg